Caut un

ÎNGRĂȘĂMÂNT

care conține

NUTRIENT

pentru

CULTURA

Căutare
  • Molibden (Mo)
    4294.95
    Mo
  • Formă ionică
  • Anion/Cation
    MoO42-
  • Frunze
  • Sursă: Vulcanică
  • 15 mm în jurul rădăcinii

Molibden

(Mo)

Comportamentul molibdenului este complet diferit față de cel al altor oligoelemente în raport cu pH-ul solului: nu este disponibil în soluri acide, dar devine foarte solubil și poate fi mobilizat în solurile bazice. Cantitățile implicate sunt foarte mici și este nevoie de precizie și moderație la aplicare.
Mo
Plantă
Plantă
Sol
Sol
Culturi
Culturi
Origine
Origine
Factori esențiali
Factori esențiali
IMPORTANȚĂ PENTRU PLANTĂ:
Molibdenul este implicat, în principal, în mecanismele enzimatice corelate cu asimilarea azotului (nitrogenază și nitrat-reductază).
MECANISM DE ABSORBȚIE:
Molibdenul este absorbit din compoziția solului sub formă de anion.
INTERACȚIUNI, SPECIFICITATE:
Molibdenul acționează bine în combinație cu fosforul. Sulful are efect acidificator în sol, reducând disponibilitatea Mo.
Spre deosebire de alte oligoelemente, molibdenul nu este disponibil, în principiu, în solurile acide. Este strâns legat de fier. La creșterea pH-ului, molibdenul devine mobil și mobilitatea sa crește foarte mult. Materia organică proaspătă este o sursă bună de molibden. Evident, nu este cazul turbei, care se dezvoltă în condiții de aciditate. Graficul indică diferite forme ale Mo corelate cu valoarea pH-ului din sol. Concentrația de MoO42-, forma asimilabilă de către plante, crește direct proporțional cu pH-ul.
ANALIZE DE SOL
Molibdenul este extras cu oxalat. Analiza solului pentru determinarea Mo nu este efectuată în mod obișnuit, dar se poate face la cerere.

Tabel sensibilități

Metodă de sensibilitate:
  • Foarte

  • Destul de

  • Moderat

Mo
Grâu de toamnă
Grâu de primăvară
Orz de toamnă
Rapiță de toamnă
Floarea soarelui
Fasole
Mazăre
Sfeclă de zahăr
Porumb – siloz
Porumb – boabe
Cartofi
Iarbă furajeră
In pentru fibră
Mere
Pere
Tomate
Salată
Varză
Morcovi

Tabel sensibilități & Simptome

Simptomele carenței de Mo sunt similare la legume cu simptomele carenței de azot. Deoarece Mo este necesar pentru activitatea nitrogenazei și fixarea N2, se poate observa carența de N. La crucifere apar pete clorotice pe frunze, care capătă un aspect cenușiu și devin moi. În cele mai grave situații, frunzele plantei sunt complet deformate.

Exces & Necesar

Excesul de molibden blochează cuprul și poate provoca carențe în cazul cerealelor și al plantelor furajere. Culturile acidofile, cum este arborele de cauciuc, sunt sensibile la excesul de molibden.

Compoziția solului diferă mult în funcție de rocile din care s-a format, concentrația de fier și nivelul acidității. În general, cantitatea de Mo asimilabil este mai mare în solurile alcaline, solurile bogate în materie organică și în solurile tinere derivate din roci vulcanice, în timp ce solurile bogate în fier au concentrație redusă de Mo. Îngrășămintele conțin Mo sub formă de molibdat de sodiu sau de amoniu.
CONCENTRAȚIA ÎN SOL:
Analizele de sol pentru Mo nu sunt efectuate în mod obișnuit. Cu toate acestea, solurile sărace în Mo și bogate în fier produc carențe la culturile care au nevoie de acest element.
CONCENTRAȚIA ÎN MATERIA ORGANICĂ:
O concentrație mare de materie organică poate reduce riscurile carenței în cazul solurilor cu pH redus. Aplicarea regulată de materie organică poate asigura Mo solubil pentru culturi. În sens contrar, introducerea de turbă provoacă reținerea Mo în acizii humici.
CLIMĂ:
Temperaturile de peste 25° C cresc solubilitatea Mo în sol. Condițiile de secetă pe de altă pare cauzează deficiențe de Mo.
PH:
Acesta este cel mai important factor pentru absorbția de Mo de către plante. La pH mare, Mo este foarte mobil.
INTERACȚIUNEA CU ALTE ELEMENTE:
Fosforul ajută la absorbția și transportul molibdenului. Se poate regăsi o interacțiune pozitivă când Mo este combinat cu P. Nivelurile ridicate de fier contribuie la limitarea Mo asimilabil. Excesul de cupru sau aplicarea de Cu reduc absorbția de Mo; excesul de mangan are același efect.