Caut un

ÎNGRĂȘĂMÂNT

care conține

NUTRIENT

pentru

CULTURA

Căutare
  • Zinc (Zn)
    3065.39
    Zn
  • Formă ionică
  • Anion/Cation
    Zn2+
  • Frunze
  • Sursă: Vulcanică
  • 8-10 mm în jurul rădăcinii

Zinc

(Zn)

Ca majoritatea oligoelementelor, problema zincului este împărțită: dăunător în exces, vătămător când este deficitar. Deficitul de zinc perturbă comportamentul corespunzător al culturilor, mai des la începutul perioadei vegetative, în condiții de temperaturi reduse și umiditate, în funcție de biotopul de referință. Cânt toți parametrii care determină disponibilitatea sa sunt evaluați corect, este posibilă intervenția într-un mod relevant, țintind culturile sensibile, solurile care prezintă risc, stadiul și forma de zinc aplicată ca îngrășământ.
Zn
Plantă
Plantă
Sol
Sol
Culturi
Culturi
Origine
Origine
Factori esențiali
Factori esențiali
METABOLISM
Ca alte oligoelemente, zincul este implicat în reacții enzimatice corelate cu fixarea carbonului (fotosinteză). De asemenea, este implicat în multiplicarea celulară și în ribozomi, mai specific, în mecanismul de creștere corelat cu auxina.
MECANISM DE ABSORBȚIE:
În primele stadii de creștere, zincul este absorbit pasiv, proporțional cu concentrația sa în sol, iar în stadiile ulterioare planta controlează absorbția cu ajutorul unor funcții ale metabolismului.
INTERACȚIUNI, SPECIFICITATE:
Zincul blochează fierul, dar nu se întâmplă și invers. Excesul de fosfor poate bloca zincul, ceea ce se întâmplă și invers (antagonism în ambele direcții). Excesul de zinc nu este comun în terenurile agricole, cu excepția situațiilor în care se face abuz de nămol de epurare sau de compost industrial. În acest caz, fierul și fosforul sunt mai puțin disponibile.
Există diferențe mari de concentrație în funcție de tipul solului. Solurile calcaroase sunt cele mai sărace soluri, iar solurile dezvoltate din granit sunt la fel de sărace. Zincul sub formă de sulfuri sau carbonați are mobilitate ridicată în sol. Este exploatat din Evul mediu, iar producerea sa industrială este în creștere. Zincul este considerat un oligoelement toxic, a cărui acumulare trebuie controlată cu atenție.

Tabel sensibilități

Metodă de sensibilitate:
  • Foarte

  • Destul de

  • Moderat

Zn
Grâu de toamnă
Grâu de primăvară
Orz de toamnă
Rapiță de toamnă
Floarea soarelui
Fasole
Mazăre
Sfeclă de zahăr
Porumb – boabe
Porumb – siloz
Cartofi
Iarbă furajeră
In pentru fibră
Mere
Pere
Tomate
Salată
Varză
Morcovi

Tabel sensibilități & Simptome

Carența de zinc este una dintre cele mai comune carențe de oligoelemente și are un impact major asupra productivității. În general, simptomele cele mai des întâlnite sunt semnele de cloroză între nervuri.

Pentru fertilizare, zincul se poate aplica foliar sau la nivelul solului. Sărurile sulfuroase sunt bune când planta le poate absorbii imediat. Chelații sunt mai stabili și mai puțin afectați de transformări în forme greu solubile. Formulele noastre de îngrășământ susțin asimilarea efectivă de către culturi, asigurând absorbția treptată pentru a completa rezervele din sol în perioada de creștere. Se recomandă aplicarea de la începutul perioadei de creștere, când predomină absorbția pasivă. Acest lucru este adevărat mai ales pentru in.
CONCENTRAȚIA ÎN SOL:
Extracția cu EDTA este un indicator bun pentru măsurarea zincului din sol. Putem ține cont de următoarele praguri de performanță: - În soluri bazice, concentrația minimă este de 5 ppm. - În solurile cu pH neutru, concentrația minimă este 4 ppm. - În soluri acide, concentrația minimă este de 3 ppm.
CLIMĂ:
Temperaturile mici au tendința de a reduce concentrația zincului din sol, mai ales la sfârșitul iernii sau la culturile tinere. De asemenea, luminozitatea afectează disponibilitatea zincului, luminozitatea scăzută (nori) combinată cu temperaturile mici duce la creșterea puternică a disponibilității de zinc.
PH:
Concentrația de zinc scade la pH mare (soluri alcaline) sau după o creștere recentă a pH-ului (amendare cu calcar efectuată recent).