1. Reciclarea elementelor nutritive din materia organică de toate tipurile, inclusiv gunoiul de grajd, reziduurile recoltelor și alte subproduse organice ale activităților umane, reprezintă o sursă importantă de fertilizare.
2. Producerea de îngrășăminte poate oferi formule care conțin sulf sub formă de sulfat.
3. Unele produse pentru protecția plantelor conțin sulfat sau sulf în formă elementară, care se transformă în sulfat prin oxidare în sol.
4. Sulful atmosferic ia forma de oxid (SO2, în principal, și SO3). Când intră în contact cu solul, este transformat în sulfat. Emisiile de sulf produse de fabrici și autovehicule s-au redus de șase ori în ultimii 40 de ani, reducând drastic cantitățile din atmosferă.
5. Activitatea microbiană transformă sulfatul mineral în sulf organic. Activitatea bacteriilor din sol este stimulată de prezența amoniacului și sulfatului. Sulful organic nu poate fi asimilat de plante în mod direct și trebuie mineralizat.
Mineralizarea materiei organice (și efluentului) din sol produce sulfat.
6. În condiții aerobe în sol, principala formă a sulfului mineral este sulfatul, dar în condiții anaerobe sulfatul poate fi redus la sulfură și hidrogen sulfurat H2S, producând un miros neplăcut.
7. Sulful este levigat când este transportat adânc în subsol prin intermediul apei. Acest fenomen apare în principal iarna, când surplusul de apă transportă sulful dincolo de zona în care ajung rădăcinile.
8. Plantele absorb prin rădăcini numai sulf sub formă de sulfat.
9. Absorbția de vapori de sulf în formă elementară (S) este posibilă, dar limitată.
10. Recolta este transformată în hrană (umană sau pentru animale), ceea ce reprezintă scopul fundamental al agriculturii.
