Caut un

ÎNGRĂȘĂMÂNT

care conține

NUTRIENT

pentru

CULTURA

Căutare
  • Textura solului
    crop soil texture
    soluri medii până la grele
  • Temperatură minimă
    crop temperature icon
    3-5 °C
  • pH
    Pajiști permanente crop pH value
    5,0 – 6,2
  • Precipitații
    Pajiști permanente crop rainfall value
    > 800l/m2, o distribuție bună este importantă
  • Vernalizare
    Pajiști permanente crop vernalisation
  • Densitatea plantelor
    crop density
    25 – 35 kg/ha amestec semințe pentru  re-însămânțare
  • Adâncimea de însămânțare
    crop seeding depth
Pajiști permanente
Pajiștea  este principala baza furajeră pentru animalele rumegătoarelor. Proprietățile solului, condițiile climatice, altitudinea, compoziția floristică și managementul influențează potențialul de producție al pajiștilor. Prin urmare, în gestionarea pajiștii trebuie ținut cont de caracteristicile specifice locației cu scopul  de a menține un covor verde de bună calitate. Numărul tăierilor/coaselor determină randamentul. În timp ce pajiștile din regiunile muntoase sunt cosite de două-trei ori pe sezon, pajiștile aflate in zone mai favorabile si în anii cu precipitații abundente, pot fi cosite de cinci până la șase ori. Compoziția floristică cu conținut de trifoi, lucernă și trifoi roșu este deosebit de important în regiunile cu deficit de precipitații.
Factori cheie
  • Pajiștile au nevoie de o distribuție bună a precipitațiilor pentru exprimarea potențialului productiv.

  • În cazul unui potențial mare de producție, pe lângă azot, este necesară o fertilizare adecvată cu sulf.

  • Fertilizarea cu fosfor și potasiu se corelează cu cantitatea  îndepărtată odată cu cosirea.

  • Fertilizarea organică, fixarea biologică a azotului și materia organică furnizează cantități semnificative de azot.

Informații Generale
Informații Generale
Cerințe nutritive
Cerințe nutritive
Fertilizare
Fertilizare
Condiții de creștere

Cantitatea totala de precipitații și distribuția acestora sunt esențiale pentru pajiști. Pentru un randament bun, pajiștile au nevoie de precipitații anuale de minimum 800 mm. Pe de altă parte, ploaia excesiva și frecventă poate crea probleme la cosirea si uscarea fânului.

Plantele din compoziția floristică a pajiștilor ar trebui să aibă un conținut ridicat de proteine și sa ofere o valoare energetică mare, pentru a putea asigura o nutriție echilibrată a efectivelor de animale. Conținutul de proteine și valoarea energetică este deosebit de ridicată în cazul trifoiului și a ierbi în  primele stadii de dezvoltare când încă nu au o masa vegetativă foarte bine dezvoltată. Prin urmare, momentul ideal pentru cosire este un compromis între valoarea nutritivă și masă vegetală. În plus față de alegerea momentului optim de cosire, sunt importanți următorii factori: fertilizarea corectă, re-însămânțarea periodică, tehnologia de cosire care trebui să țină cont de aspecte precum  evitarea compactării solului, combaterea rozătoarelor, toate contribuind  la obținerea unor randamente ridicate.


.

Pajiști permanente related desktop image Pajiști permanente related tablet image Pajiști permanente related mobile image
multiple image marker active left arrow inactive left arrow active right arrow inactive right arrow
Reutilizarea substanțelor nutritive sub formă de îngrășăminte organice este deosebit de importantă în cazul pajiștilor. Pajiștile cu productivitate ridicată au nevoie de o fertilizare echilibrată luând in considerare consumul de elemente nutritive în funcție de producție. Daca prin fertilizare nu echilibram cantitatea de substanțe nutritive îndepărtate odată cu recoltatul/cositul ,compoziția floristică a pajiști se va schimba favorizând dezvoltarea speciilor cu valoare nutritivă mica si ca urmare se reduce eficiența îngrășămintelor organice și cresc pierderile de azot gazos (NH3).
 
Un plan de fertilizare optim al pajiștilor  ar include aplicarea de amendamente cu CaCO3, asigurarea cantități necesare de fosfor si fertilizarea suplimentară cu azot și sulf.

Conținutul de amoniac din dejecțiile lichide poate avea un impact negativ asupra plantelor leguminoase.

Aplicarea de amendamente pe baza de calciu previne scăderea valorilor pH-ului și aduce aport de  calciu și magneziu. Necesarul de azot și potasiu este ridicat la producții mari (250 - 300 kg N / ha). Raportul N / SO3 trebuie să fie 5 : 1.
Cantități absorbite și îndepărtate cu recolta de pajiști (kg / ha masă uscată)

Element

Absorbție

(Unitate / t producție)

Îndepărtare

(Unitate / t producție)

Sensibilitatea față de deficiență

N

15-25

15-25

Sensibil

P₂O₅

5 - 9

5 - 9

Sensibilitate medie

K₂O

19-34

19-34

Sensibilitate medie

MgO

4,5

4,5

Sensibilitate medie

SO₃

3

3

Sensibil

TE

Tabelul prezintă absorbția și îndepărtarea elementelor nutritive in kg/t de masă uscată. 
O producție de 12 tone/ha masa uscata îndepărtează o cantitate de 240 kg N (la 12,5 % proteine), 120 kg P2O, 369 kg K2O și 40 kg MgO la hectar.
Fertilizarea cu azot

Necesarul de azot al unei pajiști este corelat cu numărul de tăieri/coase, potențialul de producție și conținutul de proteine al masei vegetale. Două coase cu un randament de 5,5 tone de substanță uscată și un conținut de proteine de 11,4 % are nevoie de 100 kg N / ha (randament de 18 kg N / t S.U.). O producție de 11 tone (5 tăieri) S.U. cu conținut de proteine de 17,5 % are un necesar de 310 kg N / ha (randament S.U. 28 kg / t). Aportul de azot rezultate prin mineralizare , adaosul de materie organică și fixarea azotului biologic de către leguminoase trebuie dedus din cantitatea totala de azot necesar culturii.

Pajiști permanente related desktop image Pajiști permanente related tablet image Pajiști permanente related mobile image
multiple image marker active left arrow inactive left arrow active right arrow inactive right arrow

Basal fertilization

Basal fertilization image

Distribuția dozelor de elemente nutritive

Distribuția dozelor de elemente nutritive image

Basal fertilization

Planul de fertilizarea cu fosfor, potasiu, magneziu, calciu și sulf ar trebui să țină cont de cantitățile absorbite necesare pentru producția scontată și corectată în funcție de conținutul de elemente nutritive din sol. Tot aici, este important potențialul de producție în funcție de zonă și conținutul de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol. O nutriție minerală echilibrată este, de asemenea, importantă pentru sănătatea animalelor. În funcție de intensitatea exploatării, extracția de elemente din sol este de 5 până la 9 kg fosfor (P2O5) și de 19 până la 34 kg oxid de potasiu (K2O) pe tona de substanță uscată. Cinci coase și o producție de 10 tone la hectar S.U. îndepărtează 85 kg P2O5 și 320 kg K2O.
Aplicarea amendamentelor cu calciu este importantă pentru a evita valorile scăzute ale pH-ului care are ca efect reducerea disponibilității fosforului în sol. Calciul este important și pentru leguminoase.
Cu cât potențialul de producție este mai mare, cu atât creste probabilitatea ca sulful sa devina un factor limitativ. Sulful crește eficiența utilizării azotului și ca urmare exprimarea potențialului de producție este mai intens.
O deficiență de microelemente este mai rar întâlnită datorită folosirii frecvente a îngrășămintelor organice. Cu toate acestea, solurile mlăștinoase si solurile ușoare au un conținut redus  de microelemente. O valoare ridicată a pH-ului poate favoriza, de asemenea, deficiențele, deoarece disponibilitatea microelementelor pentru plante scade odată cu creșterea pH-ului.

Distribuția dozelor de elemente nutritive

Fertilizarea se face în mod obișnuit după fiecare tăiere. De obicei, primele coase produc mai mult și, prin urmare, au nevoie de mai multe elemente nutritive. În special, azotul trebuie asigurat astfel încât  să nu devină factor limitativ în fazele de creștere intensă după fiecare cosire.