Caut un

ÎNGRĂȘĂMÂNT

care conține

NUTRIENT

pentru

CULTURA

Căutare
  • Textura solului
    soluri medii, fară băltiri,bine drenate și aerate
  • Temperatură minimă
    Germinează de la 8°C, ideal peste 12 °C
  • pH
    Toleranță pentru soluri ușor acide până la soluri ușor alcaline; pH optim: 7,0
  • Precipitații
    Min. 300 l/m2
  • Vernalizare
    -
  • Densitatea plantelor
    În funcție de hibrid 9-11 semințe/m²
  • Adâncimea de însămânțare
    3-6cm
Porumb – siloz
Porumbul pentru siloz preferă solurile bogate în elemente nutritive, cu conținut mare de materie organică. Datorită îndepărtării întregii plante, este absolut necesară compensarea în timpul vegetației. Ca și porumbul pentru boabe, porumbul pentru siloz are nevoie de soluri bine aerate și este sensibil la compactare și la problemele structurale ale solului. O rădăcină bine dezvoltată și aerarea solului de către planta premergătoare este un avantaj . Porumbul necesită cantități relativ reduse de apă, corelate cu productivitatea, dar, fiind o plantă de tip C4, are nevoie de căldură și multe elemente nutritive pentru o productivitate mare. Pentru a găsi hibridul de porumb adaptat fiecărei zone și condiții de coacere există o gama largă hibrizi. Comportamentul de coacere al diferiților hibrizi este specificat prin indicele de coacere și variază, cu aproximație, de la FAO 200 până la peste FAO 500. Porumbul pentru siloz se pretează, de asemenea, pentru cultivarea la altitudini mari și poate fi găsit în aproape toate zonele agricole.
Factori cheie
  • Observați sensibilitatea la fosfor și potasiu
  • Fertilizarea cu P se face prin încorporare în cazul solurilor reci
  • Ureea ca și îngrășământ cu N aplicat înainte de semănat se încorporează.
  • Întârzierea recoltării cauzată de aplicarea târzie a celei de-a doua fertilizări cu N.
Informații Generale
Informații Generale
Cerințe nutritive
Cerințe nutritive
Fertilizare
Fertilizare
PORUMB – FOLOSIT LA SCARĂ LARGĂ ȘI PRODUCTIV
Porumbul pentru siloz este utilizat, în general, ca furaj. În plus, este utilizat ca materie primă pentru fabricile de biogaz . Indiferent de utilizare, întotdeauna o mare parte a plantei este tocată și însilozată. Recoltarea în perioada optimă, când nivelul de zahăr și amidon este ridicat, are un efect pozitiv asupra calității silozului. Gestionarea culturi în cazul porumbului pentru siloz este la fel de ușoară ca cea în cazul porumbului pentru boabe. După însămânțarea a aproximativ 9-11 semințe pe m², este utilizat un erbicid omologat pentru porumb, fie pre-emergent fie post-emergent, până la stadiul de 6 frunze. În cazul folosirii în rotație a culturilor de fâneață și pășuni exista riscul apariției infestării cu viermi sârmă. În acest caz, este utilă tratarea semințelor cu un insecticid omologat . În cazul în care porumbul are o pondere mare în rotația culturilor, trebuie ținut cont de dăunători ca sfredelitorul porumbului și viermele vestic al rădăcinilor de porumb. Tăciunele porumbului este o boală fungică care apare în funcție de hibrid și de condițiile climatice. Bolile fungice sunt transmise ușor de la culturile anterioare la porumb. Aceste infecții se detectează după recoltare prin determinarea valorilor micotoxinei la aceasta cultură. Ponderea redusă a porumbului în rotația culturilor, fertilizarea fără exces de azot și utilizarea hibrizilor mai puțin sensibili pot prevenii aceste neajunsuri . Fungicidele pentru porumb sunt utilizate, în prezent, doar pentru loturile de multiplicare.
Fertilizarea porumbului: cantitatea corectă de N, P și K. este importantă
Porumbul pentru siloz, la fel ca toate culturile cu rădăcină, are cerințe ridicate față de azot, fosfor și potasiu. De multe ori, fosforul este deficitar la plantele tinere de porumb, în special în condiții de umiditate și temperaturi scăzute, dar și în condiții de secetă sau când solul este compactat. Când planta este tânără, rădăcina este puțin dezvoltată. Carențele de fosfor duc la creșterea concentrației de antocianină în frunze și tulpini, care adesea capătă nuanțe de roșu sau violet. Gunoiul de grajd bogat în azot și potasiu din ferme trebuie echilibrat prin adaos de fosfor. Potasiul în fertilizarea porumbului controlează absorbția de apă și reglează stomatele. În plus, potasiul influențează asimilarea în boabe. O parte a necesarului de substanțe nutritive pentru porumb este acoperită cu gunoi de grajd provenit de la bovine sau prin reciclarea rezidurilor de fermentație de la fabricile de biogaz. Deoarece este recoltată întreaga plantă, este îndepărtată întreaga cantitate de elemente nutritive acumulate și din acest motiv, strategia de fertilizare trebuie să fie diferită față de cea a porumbului pentru boabe. Potasiul este aplicat cel mai bine împreună cu fosforul și azotul ca îngrășământ complex, înaintea semanatului, sau utilizat ca adaos pentru îngrășământul natural.
Cantități necesare și absorbite de porumbul pentru siloz

Element

Absorbție

(Unitate / t producție)

Îndepărtare

(Unitate / t producție)

Sensibilitatea față de deficiență

N

12

12

Foarte sensibil

P2O5

4.2

4.2

Foarte sensibil

K2O

12

12

Foarte sensibil

MgO

1.9

1.9

Sensibil

SO3

2.2

2.2

Sensibil

TE

Zinc (Zn) începând de la stadiul de 6 frunze, borul (B) facilitează fecundarea

Tabelul indică consumul și absorbția la tonă de masă uscată recoltată de porumb pentru siloz. Astfel, porumbul pentru siloz are nevoie, în principal, de azot, fosfor și potasiu. De asemenea, sulful si magneziul trebuie sa fie prezente în cantități adecvate. Exemplu:O recoltă de porumb de siloz de 20 t/ha are nevoie de până la 240 kg N/ha. Presupunând că o cantitate de N există în sol (de exemplu 40 kg N/ha) și 20 kg N/ha de la cultura intermediară de legume, cantitatea de 180 kg N/ha va trebui furnizată de un îngrășământ. Deoarece este recoltată întreaga plantă, aceste 240 kg/ha vor fi îndepărtate din câmp.

Recomandări pentru îngrășământul adecvat în cazul porumbului pentru siloz:

Porumbul pentru siloz are nevoie de elemente nutritive în formă concentrată, mai ales în prima fază a dezvoltării plantei. Ulterior, majoritatea elementelor nutritive sunt redispuse în plantă sau utilizate pentru absorbția apei (potasiu). În cazul porumbului pentru boabe, cantitatea totală de elemente nutritive poate fi aplicată înaintea semănatului. Necesarul mare de elemente nutritive este în prima parte a creșterii iar aplicările faziale nu au indicat creșterea productivității. Îngrășămintele cu fosfor și potasiu se aplică, în mod ideal, anterior sau direct la însămânțare. Gunoiul de grajd se încorporează in sol înainte de semănat. O aplicare prea târzie de N mineral crește riscul arderii frunzei și întârzie coacerea datorită prelungirii perioadei de vegetației. Când se utilizează uree și gunoi de grajd, apar pierderi de N prin evaporare dacă încorporarea în sol după aplicare nu se face imediat. În cazul estimării unor producții mari fiind necesare cantității mari de N la porumb și, de asemenea în cazul solurilor ușoare (risc de pierdere a N!).e bine ca aplicarea să fie fracționată. Se aplică o treime din cantitatea planificată de azot cel târziu în stadiul de 2 - 4 frunze. Aplicarea ulterioară sporește riscul arderii frunzelor și întârzierii coacerii. Rezultatul este creșterea umidității boabelor. Fertilizarea prin încorporare cu ajutorul unui îngrășământ tip NP, mai ales în cazul solurilor grele, zonelor reci și solurilor cu nivel redus de fosfor are efect benefic asupra productivității, deoarece rădăcinile mici se pot hrăni direct din stratul fertilizat de îngrășământ. Carențele temporare de fosfor în dezvoltarea plantelor tinere pot fi rezolvate cu ajutorul unui îngrășământ lichid cu concentrație ridicată de P sau săruri nutritive solubile în apă. Amendarea solului cu calcar poate fi efectuată înaintea însămânțării porumbului sau chiar toamna. Nu trebuie depășită cantitatea maximă de CaO, care trebuie să fie de 1500 kg/ha – preferabil sub formă de carbonat de calciu, astfel încât să nu fie imobilizat borul. Parametrii productivității la porumbul pentru siloz:

  • Număr de plante/m²
  • Nroducția de masă verde/plantă
  • Nonținutul de masă uscată exprimat în %.

Productivitatea porumbului este asigurată de densitatea optimă, de aproximativ 9-11 plante pe m², și de plantele puternice, cu tulpină înaltă și stabilă. Foarte important la porumbul de siloz pentru asigurarea valorii energetice ridicate să avem știuleți mari și sănătoși pe fiecare plantă.

Prima aplicare

A doua aplicare

Prima aplicare

O singură doză cu tot necesarul de elemente nutritive pentru fertilizarea optimă a porumbului. Porumbul are nevoie de elemente nutritive în prima fază de creștere, până la înflorire. De aceea, fertilizarea înaintea însămânțării este ideală pentru productivitate. Cu formula NPK adecvată, toate elementele nutritive necesare pot fi furnizate printr-o singură aplicare. Fertilizarea cu N la porumb, se bazează pe cantitatea absorbită, și în funcție de rezerva din sol este de aproximativ 160-180 kg N/ha. Este important ca elementele nutritive principale să fie solubile în apă - de la stadiul de 6 frunze începe creșterea zilnică intensă a masei vegetale, aceasta fiind asociată cu o absorbție ridicată de elemente nutritive, de câteva kg/ha zilnic. Accentul pe fertilizarea cu fosfor la porumb asigură productivitatea dorită când se utilizează gunoi de grajd provenit de la bovine și deșeurile de la producerea biogazului.

A doua aplicare

Fertilizarea finală se face, cel mai târziu, la stadiul de 2 - 4 frunze La o producție estimată mare și cu un necesar mai ridicat de N, precum și la solurile ușoare, pentru protecție împotriva pierderilor prin levigare, fertilizarea cu N este împărțită în două faze de aplicare. În acest caz, o treime din cantitatea totală de azot trebuie aplicată ca azot nitric cu acțiune rapidă în stadiul de 2 - 4 frunze. Fertilizarea târzie nu oferă avantaje pentru productivitate, dar crește riscul arderii frunzelor și întârzie coacerea.