Caut un

ÎNGRĂȘĂMÂNT

care conține

NUTRIENT

pentru

CULTURA

Căutare
  • Textura solului
    soluri medii, fară băltiri,bine drenate și aerate
  • Temperatură minimă
    Creștere de la 8°C
  • pH
    Toleranță pentru soluri ușor acide până la soluri ușor alcaline; pH optim: 7,0
  • Precipitații
    minim 250 l/m2
  • Vernalizare
    -
  • Densitatea plantelor
    în funcție de perioadă și soi, 7-10 semințe/m²
  • Adâncimea de însămânțare
    3-6 cm
Porumb – boabe
Porumbul pentru boabe preferă solurile profunde și fertile. Solurile bine aerate sunt benefice datorită încălzirii rapide care permite creșterea rădăcinii. Porumbul nu are rădăcină pivotantă și beneficiază de un sol afânat de culturile premergătoare. Porumbul necesită cantități relativ reduse de apă, corelate cu productivitatea, fiind o plantă de tip C4, dar are nevoie de multă căldură și elemente nutritive pentru productivitate mare. Diversitatea mare de hibrizi permite găsirea hibridului potrivt în funcție de zonă și condițiile de recoltare. Comportamentul de coacere al diferiților hibrizi este specificat prin indicele de coacere și variază cu aproximație, de la FAO 160 la și peste FAO 500. Recoltarea porumbului este împiedicată de vremea ploioasă, ceață ,umiditate mare în toamnă.
Factori cheie
  • Observați sensibilitatea la fosfor și potasiu
  • Este posibilă aplicarea întregii cantități de N înainte de cultivare
  • Când se aplică: fertilizare fazială la stadiul de 4 frunze, aplicarea târzie a N încetinește coacerea
  • Fertilizarea prin încorporare pentru solurile slabe în elemente nutritive.
Informații Generale
Informații Generale
Cerințe nutritive
Cerințe nutritive
Fertilizare
Fertilizare
PORUMB – GESTIONAREA CULTURII ESTE UȘOARĂ
Porumbul pentru boabe este utilizat ca furaj sau sub formă de amidon de porumb. Pentru industria procesării amidonului exista hibrizi speciali cu conținut ridicat de amidon în bob. În plus, porumbul pentru boabe este utilizat industrial ca materie primă pentru producția de acid citric. Gestionarea culturilor de porumb este relativ simplă. După însămânțare, approx. 5-10 semințe per m², este utilizat un erbicid omologat pentru porumb, pre-emergent sau post-emergent până la stadiul de 6 frunze. Dacă este necesar, în vegetație se utilizează, ulterior, un fungicid sau un insecticid. Bolile fungice sunt transmise ușor de la culturile anterioare la porumb. Aceste infecții se detectează după recoltare prin determinarea valorilor micotoxinei la aceasta cultură. Metoda de a contracara această problemă constă în aratul pentru încorporarea paielor de cereale și alegerea hibridului corect. Porumbul infestat nu poate fi utilizat nici pentru alimentația umană, nici pentru cea a animalelor.
Îngrășământul adecvat pentru porumb este esențial pentru productivitate
Porumbul pentru boabe, la fel ca toate culturile cu rădăcină, are cerințe ridicate față de azot, fosfor și potasiu. De multe ori, fosforul este deficitar la plantele tinere de porumb, în special în condiții de umiditate și temperaturi scăzute, dar și în condiții de secetă sau când solul este compactat. Când planta este tânără, rădăcina este puțin dezvoltată. Carențele de fosfor duc la creșterea concentrației de antocianină în frunze și tulpini, care adesea capătă nuanțe de roșu sau violet. Potasiul din fertilizarea porumbului controlează absorbția de apă și reglează stomatele. În plus, potasiul influențează asimilarea în boabe. Majoritatea elementelor nutritive rămân în tulpină și sunt disponibile în câmp pentru următoarea cultură. Porumbul nu este foarte sensibil la clor, iar fertilizarea cu potasiu este realizată fie individual, urmată de aplicarea unui îngrășământ NP, fie prin aplicarea unui îngrășământ tip NPK înaintea însămânțării.
Cantități necesare și extrase de porumbul pentru boabe

Element

Absorbție

(Unitate / t producție)

Îndepărtare

(Unitate / t producție)

Sensibilitatea față de deficiență

N

22

14.3

Foarte sensibil

P2O5

7

6

Foarte sensibil

K2O

12.9

5.5

Foarte sensibil

MgO

1.8

1.3

Sensibil

SO3

3

2.3

Sensibil

TE

Zinc (Zn) de la stadiul de 6 frunze, borul (B) facilitează fecundarea

Tabelul indică consumul și cantitatea eliminată din sol la tona de porumb pentru boabe recoltat. De aceea, porumbul pentru boabe are nevoie, în principal, de azot, fosfor și potasiu. De asemenea, sulful si magneziul trebuie sa fie prezente în cantități adecvate. Exemplu:Pentru o producție de porumb pentru boabe de 12 t/ha sunt necesare până la 264 kg N/ha. Presupunând o cantitate de N existentă în sol (de exemplu 60 kg N/ha) și 40 kg N/ha de la cultura intermediară de legume, cantitatea de 160 kg N/ha va trebui furnizată de un îngrășământ. Prin recoltare, se vor elimina din sol 171kg N/ha.

Recomandări pentru alegerea îngrășământului adecvat pentru porumb:

Porumbul are nevoie de elemente nutritive în formă concentrată, mai ales în prima fază a dezvoltării, și la înflorire. Ulterior, majoritatea elementelor nutritive sunt redispuse în plantă sau utilizate pentru absorbția apei (potasiu). Majoritatea tratamentelor de fertilizare se aplică anterior însămânțării. În cazul porumbului pentru boabe, cantitatea totală de elemente nutritive poate fi aplicată înaintea semănatului. Necesarul mare de elemente nutritive este în prima parte a creșterii iar aplicările faziale nu au indicat creșterea productivității. Îngrășămintele cu fosfor și potasiu se aplică, în mod ideal, anterior sau direct la însămânțare. În cazul estimării uonr producții mari fiind necesare cantității mari de N la porumb și, de asemenea în cazul solurilor ușoare (risc de pierdere a N!).e bine ca aplicarea să fie fracționată. Între stadiul de 2 frunze și până la stadiul de 4 frunze se aplică o treime din cantitatea planificată de azot. Aplicarea mai târzie sporește riscul arderii frunzelor și întârzie coacerea. Rezultatul este creșterea umidității boabelor. Fertilizarea prin încorporare cu ajutorul unui îngrășământ tip NP, mai ales în cazul solurilor grele, zonelor reci și solurilor cu nivel redus de fosfor are efect benefic asupra productivității, deoarece rădăcinile mici se pot hrăni direct din stratul fertilizat de îngrășământ. Carențele temporare de fosfor în dezvoltarea plantelor tinere pot fi rezolvate cu ajutorul unui îngrășământ lichid cu concentrație ridicată de P sau săruri nutritive solubile în apă. Amendarea cu calcar se poate face înainte de însămânțarea porumbului sau toamna. Nu trebuie depășită cantitatea maximă de CaO, care trebuie să fie de 1500 kg/ha – preferabil sub formă de carbonat de calciu, astfel încât să nu fie imobilizat borul. Parametrii productivității porumbului pentru boabe:

  • Număr de plante/m²
  • Numărul de boabe pe stiulete
  • Masa a o mie de boabe(MMB).

Productivitatea bună este asigurată de o distribuție optimă, de aproximativ 6 - 8 plante per m², și de un știulete sănătos și bine acoperit de boabe.

Prima aplicare

A doua aplicare

Prima aplicare

O singură doză cu tot necesarul de elemente nutritive înainte de cultivare are nevoie ca elementele nutritive să fie concentrate la începutul creșterii. Prin urmare este ideală fertilizarea și încorporarea în sol înainte de însămânțare. Întreaga cantitate de elemente nutritive necesare poate fi aplicată utilizând o singură doză de îngrășământ tip NPK adecvat. Astfel, este posibilă o singură fertilizare cu elemente nutritive (în principal azot și potasiu înaintea însămânțării, fosfor sub forma unui îngrășământ tip NP în zona rădăcinii). În cazul în care componenta cu azot este ureea, încorporarea în sol este esențială pentru evitarea pierderilor de azot gazos în atmosferă. Fertilizarea cu N la porumb, se bazează pe cantitatea absorbită, și în funcție de rezerva din sol este de aproximativ 160-180 kg N/ha. Este important ca elementele nutritive principale să fie solubile în apă - de la stadiul de 6 frunze începe creșterea zilnică intensă a masei vegetale, aceasta fiind asociată cu o absorbție ridicată de elemente nutritive, de câteva kg/ha zilnic.

A doua aplicare

Fertilizarea finală se face, cel mai târziu, la stadiul de 2 - 4 frunze La o producție estimată mare și cu un necesar mai ridicat de N, precum și la solurile ușoare, pentru protecție împotriva pierderilor prin levigare, fertilizarea cu N este împărțită în două faze de aplicare. În acest caz, o treime din cantitatea totală de azot trebuie aplicată ca azot nitric cu acțiune rapidă în stadiul de 2 - 4 frunze. Fertilizarea târzie nu oferă avantaje pentru productivitate, dar crește riscul arderii frunzelor și întârzie coacerea.