Caut un

ÎNGRĂȘĂMÂNT

care conține

NUTRIENT

pentru

CULTURA

Căutare
  • Textura solului
    soluri medii, fară băltiri,bine drenate și aerate
  • Temperatură minimă
    Creștere de la 4°C
  • pH
    Toleranță pentru soluri ușor acide până la soluri ușor alcaline; pH optim: 7,0
  • Precipitații
    min. 500-600l/m2
  • Vernalizare
    30-60 de zile la 3-5°C
  • Densitatea plantelor
    În funcție de perioadă și soi, 40-60 semințe/m²
  • Adâncimea de însămânțare
    2-3cm
Rapiță de toamnă
Rapița preferă, ca și grâul, soluri cu textură medie, cu valori ale pH-ului din sol - pe cât posibil neutre. Datorită rădăcinii pivotante puternice, se poate cultiva în mai multe zone, chiar și în cele cu soluri mai uscate și mai ușoare. Rapița are nevoie de 500-600 mm de precipitații și de o sumă a gradelor de aproximativ 2600°C pentru o productivitate optimă. O cantitate suficientă de potasiu aplicată toamna îmbunătățește rezistența la frig.
Factori cheie
  • Un necesar mai mare de potasiu decât al cerealelor
  • Necesită cantități suficiente de oxid de calciu
  • 30-40 kg/ha (75-100 kg SO3) de sulf pentru prima aplicare de primăvară
  • Nu uitați de fertilizarea cu bor!
Informații Generale
Informații Generale
Cerințe nutritive
Cerințe nutritive
Fertilizare
Fertilizare
RAPIȚA DE TOAMNĂ - PRODUCȚII BUNE ȘI O CULTURĂ PREMERGĂTOARE IDEALĂ
Unul dintre cele mai importante elemente pentru o recoltă de succes este semănatul rapiței în condiții optime. Un pat germinativ bun, densitatea optimă de însămânțare (40 - 60 de semințe/m², în funcție de soi și de data însămânțării), înființarea culturii în perioada optimă (între 15 august și 10 septembrie) reprezintă baza unui început de succes pentru cultură. Hibrizi pot fi semănați mai târziu și cu densitate mai mică (40 semințe/m²). Mai mulți factori sunt responsabili pentru obținerea unei productivități optime. Rotația culturilor, densitatea de însămânțare (rapița suferă mai ales din cauza compactării solului și al crustei), elementele nutritive optime și distribuția precipitațiilor sunt la fel de importante. Pentru obținerea unei producții mari, protecția plantei de rapiță este deosebit de importantă.
Cantitățile optime de elemente nutritive pentru rapiță
Datorită perioadei vegetative lungi și formării unei mase vegetale enorme, rapița are nevoie de cantități mari de elemente nutritive care trebuie introduse în sol cu ajutorul îngrășămintelor. Necesarul de elemente nutritive este semnificativ mai mare decât ceea îndepărtată din sol odată cu recolta. Pentru o productivitate mare, completarea N din sol nu este, de obicei, suficientă, iar o fertilizare de toamnă sprijină formarea plantelor. Dacă se utilizează îngrășământul natural, acesta trebuie aplicat înaintea înființării culturii. De la stadiul de 4 frunze este recomandată aplicarea unui îngrășământ mineral cu dizolvare rapidă. „Înfometarea” la începutul dezvoltării stimulează rădăcina pivotantă a rapiței. O cantitate optimă de fosfor este relevantă pentru formarea unei concentrații suficiente de amidon. În cazul valorilor mici ale pH-ului și temperaturilor scăzute de primăvară, carența devine vizibilă rapid prin culoarea violet a frunzelor din cauza compactării solului și a reținerii apei. Un element nutritiv esențial pentru rapiță este sulful. 1 kg de sulf (2,5 kg SO3) ajută la conversia a 10 kg de azot. Lipsa acestuia, de multe ori, cauzează infestarea cu dăunători și formarea incompletă a componentelor proteinelor. Aplicarea unui îngrășământ tip NPK cu sulf toamna și a unuia tip N+S primăvara asigură aprovizionarea cu sulf . Rapița are nevoie de calciu de 5 - 8 ori mai mult decât cerealele. Oxidul de calciu (la pH mic) sau mixt (la pH ușor acid) s-a dovedit adecvat pentru cultură. Îngrășămintele cu calciu și sulf (de exemplu, gips sau carbonat cu sulf) sunt adecvate, de asemenea, primăvara. Pentru calculul cantităților necesare de elemente nutritive, sunt utilizate cantitățile absorbite.
Cantități absorbite de rapița de toamnă

Element

Absorbție

(Unitate / t producție)

Îndepărtare

(Unitate / t producție)

Sensibilitatea față de deficiență

N

70

43

Foarte sensibil

P2O5

14.6

12.5

Sensibil

K2O

25.1

8.5

Foarte sensibil

MgO

4.3

3.5

Sensibil

SO3

18

7.1

Foarte sensibil

TE

500-1000 g/ha bor (B), împărțit și amestecat cu pesticide toamna și primăvara; 15-25 g/ha molibden (Mo)

Tabelul indică absorbția și extracția la tona de semințe recoltate rapiță. Conform acestuia, rapița are nevoie, în special, de azot, potasiu și sulf. De asemenea, sulful si magneziul trebuie sa fie prezente în cantități adecvate. Exemplu: O recoltă de rapiță de 4 t/ha are nevoie în total de 280 kg N/ha. Dacă o anumită cantitate de N este absorbită din rezerva din sol (de exemplu 80 kg N/ha), atunci trebuie adăugate 200 kg N/ha cu ajutorul îngrășămintelor. Prin recoltă, se vor extrage din sol 172 kg N/ha .

Strategia corectă de fertilizare a rapiței de toamnă:

Rapița are nevoie de elemente nutritive în etape. De aceea, este importantă dozarea în cel puțin trei aplicări. Rapița asigură productivitatea prin plantele individuale cu rădăcini viguroase, o dezvoltare optimă, nu foarte abundentă toamna (diametrul rădăcinii >1 cm și 8 - 12 frunze), o creștere continuă și luxuriantă primăvara între iesirea din iarnă și începutul înfloririi, furnizare echilibrată de elemente nutritive și alimentarea cu apă de la începutul înfloririi până la finalul maturizării. parametrii productivității la rapiță:

  • Număr de plante/m²
  • Numărul de silicve/plantă
  • Numărul de boabe/silicvă
  • Masa a 1000 de boabe (MMB)

Fertilizarea de toamnă Fertilizarea de toamnă - cea mai importantă fertilizare Rapița are nevoie toamna de o treime din elementele nutritive. Întreaga cantitate de fosfor și potasiu poate fi aplicată toamna, dar cantitatea de azot la o aplicare nu trebuie să depășească 30-40 kg N/ha. Toți parametrii productivității (flori pe ramificări) se creează deja din toamnă. În situația ideală, planta are 8 - 12 frunze înainte de sezonul de iarnă și are o rădăcină pivotantă puternică (diametrul >1 cm), care este organ regenerativ, pentru începerea cât mai rapidă a dezvoltării de primăvară. Rezistența bună din timpul iernii este asigurată de o aprovizionare suficientă cu potasiu. Rapița poate fi fertilizată cu azot și toamna, dar cantitatea nu trebuie să depășească 30-40 kg N/ha, în funcție de cultura premergătoare și de data însămânțării. Dacă resturile rămase în urma recoltării culturii premergătoare nu s-au descompus încă, solul nu poate furniza, de cele mai multe ori, suficient azot. Doar aplicarea de compost în exces sau utilizarea unui îngrășământ mineral în cantități mari pot provoca o creștere excesivă, cu înălțarea excesivă a plantei și reducerea rezistenței pe timp de iarnă.

Prima aplicare de primăvară

A doua aplicare de primăvară

Prima aplicare de primăvară

Fertilizarea de primăvară la începutul perioadei vegetative:

Prima doză, la începutul perioadei vegetative, este utilizată pentru refacerea frunzelor, ajutându-le pe cele deja formate și sprijinind dezvoltarea butonului floral al plantei. În afară de formarea bobocilor de floare pe ramificații laterale , susține alungirea tulpinii principale dezvoltarea ramificațiilor. Culturile subdezvoltate, cu mai puțin de 6 frunze, au nevoie de o fertilizare substanțială în timp ce culturile dezvoltate și viguroase au absorbit deja mai multe elemente nutritive toamna și, de aceea, sunt fertilizate mai puțin. În orice caz: un îngrășământ cu azot + sulf produce mai mult decât o fertilizare doar cu azot. Dacă nu s-a putut aplica un îngrășământ toamna, indiferent de motiv, primăvara poate fi aplicat, suplimentar, un îngrășământ tip NPK. Cantitatea de N aplicată la începutul perioadei vegetative depinde de stadiul de dezvoltare a plantelor de rapiță. O cultură de 30 plante/m², având 12 frunze și diametrul de 15 mm la baza rădăcinii, a absorbit deja 100-130 kg N/ha, în timp ce plantele cu 8 frunze și diametrul de 10 mm la baza rădăcinii au absorbit 40-50 kg N/ha la aceeași densitate. La culturile subdezvoltate, prima aplicare pentru fertilizarea de primăvară trebuie să fie semnificativ mai mare — 80-100 kg N/ha reprezintă o fertilizare eficientă. Culturile bine dezvoltate trebuie să primească 50-70 kg N/ha ca doză de început.

A doua aplicare de primăvară

Doza de la începutul alungirii:

La începutul alungirii pe la sfârșitul lunii martie, se aplică a doua și ultima fertilizare de primăvară. Aceasta sprijină alungirea și ramificarea. Asigură necesarul de azot pentru procesul de înflorire și fructificare astfel încât să se dezvolte un numar mare de silicve si boabe . Până la înflorire, cultura de rapiță absoarbe aproximativ 75% din cantitatea totală de azot. A doua doză de azot trebuie aplicată înainte de apariția butonului floral —când plantele au 15-25 cm înălțime. Cantitatea de azot aplicată depinde de cantitățile administrate anterior. Culturile care s-au dezvoltat suficient în timpul iernii și fertilizate mai puțin, primesc cantitatea principală de azot la a doua aplicare din primăvară. Primăvara, culturile subdezvoltate sau fertilizate târziu primesc aproximativ 2/3 din cantitatea de N în prima doză și 1/3 în cea de a doua. O aprovizionare suficientă cu potasiu este importantă în această fază , deoarece plantele consumă 7 kg/ha de potasiu zilnic, iar necesarul trebuie să fie deja prezent în sol în această perioadă.