Uree vs. azotat: ţineţi cont de diferenţele de N!

 

S-a constatat de-a lungul timpului ca numeroşi fermieri au decis să treacă de la experienţele îndelungate şi încununate de succes a utilizării NAC la aplicarea ureei. Deşi utilizarea NAC nu pune probleme în nicio situaţie, forma diferita a N din aceste 2 tipuri de îngrăşăminte este adesea ignorata..

 

Performanţa formelor de N din sol  

Planta îşi ia 90% din necesarul de azot sub formă de azotat. Când nu se aplică N nitric ci ca N amidic atunci N-amidic trebuie transformat în azotat pentru a putea fi preluată de rădăcinile plantelor.   În acest caz, N-amidic este transformat în amoniac de enzima urează, care se găseşte în sol. Acest proces se produce destul de rapid şi durează între 1 zi şi 4 zile, în funcţie de temperatura solului. Cu cât este solul mai cald, cu atât mai rapid este procesul. Acest N-amoniacal  generat este transformat din bacteria Nitrosomonas în nitrit şi prin urmare acesta este transformat din bacteria Nitrobacter în NO3.

 

Care este rolul pierderilor de gaze?

 

În timpul procesului de conversie a N-ureic, mai întâi se formeaza   (amoniac (NH3) şi dioxid de carbon (CO2)), înainte să se ajungă la transformarea din N-amoniacal în N-nitric. Condiţiile nefavorabile care împiedică continuarea transformării amoniacului, susţin pierderile de gaze sub formă de amoniac în atmosferă. 28 de studii pe teren în Marea Britanie au arătat o pierdere de N-amoniacal de 27% după o fertilizare cu uree pe păşuni şi o pierdere de 22% pe terenurile arabile. Prin comparaţie, pierderile de gaze de N ale unui îngrăşământ pe bază de azotat de amoniu (aceeaşi formă de N ca şi CAN) nu au trecut de 2%. Practic, potenţialul pierderilor de amoniac este mai mare la valori ale pH-ului de peste 7, din cauza instabilităţii N-amoniacal care se disociază cu uşurinţă în amoniac şi hydrogen.

Efectul diferitelor forme de N asupra randamentului/acidifierii

 

Serviciul public de consultanţă din Germania a efectuat 36 de studii pe teren privind fertilizarea cu NAC şi cu uree a grâului de iarnă între anii 1982 şi 2000. 10 din 36 de studii au indicat rezultate mai bune pentru uree, în 23 de studii CAN a avut rezultate mai bune, iar 3 studii din 36 au indicat acelaşi rezultat (grafic).

Siguranta ridicată a NAC în condiţii meteo nefavorabile permite o utilizare fără probleme şi are un efect ţintit asupra randamentului. Pentru o utilizare profesională (încorporare în sol) se califică şi aplicarea cu uree, în special în cazul fermelor pentru care este necesară o putere mare de impact la timpul de aplicare (46% N comparativ cu 27% pentru CAN).

Efectul de acidifiere

Îngrăşământul cu N are un efect de acidificare a solului, respectiv fiecare aplicare cu N scade valoarea pH-ului din sol. Prin urmare, este necesar să se aplice amendamente la fiecare 3-4 ani pentru a menţine pH-ul la un nivel stabil. NAC 27 N conţine azotat de amoniu, precum şi 12,5% CaO (oxid de calciu = var nestins) şi are doar jumătate din efectul de acidificare a solului comparativ cu ureea, care nu conţine deloc oxid de calciu.

Sugestii de aplicare

 

Dacă se aplică uree pe terenurile arabile, aplicarea trebuie efectuată într-un mod care să reducă la minimum pierderile de gaze şi să maximizeze eficienţa N. În culturile predominant fertilizate cu N înainte de însămânţare (porumb, floarea-soarelui, cartof, sfeclă de zahăr, cereale de primăvară), este esenţială o încorporare în sol.

 

Amoniacul se leagă de particulele de argilă din sol; dacă este încorporat suficient, pierderile de gaze vor fi reduse la minimum.

Dacă se aplică uree pe culturile de cereale, aplicarea trebuie efectuată chiar înainte de precipitaţii. Aplicarea optimă are loc în momentul germinării. Comparativ cu aplicarea în timpul primăverii, temperaturile mai ridicate şi un conţinut mai mare de umezeală în aer asupra plantelor aflate în creştere accelerează transformarea din N-amidic în N-nitric. În special în regiunile uscate, NAC 27 N este de asemenea mai adecvat pentru fertilizarea cu N în momentul aparitiei frunzei stindard; în situaţiile în care lipseşte apa, NAC oferă mai multă siguranţă în efectul N. Dacă ureea va fi utilizată oricum pentru fertilizare în momentul înspicării, aplicarea trebuie efectuată cel mai târziu în faza de frunza stindard (EC 39).

 

 

Tiparul de răspândire: uree prill vs. CAN granulat

 

NAC 27 N şi ureea granulată au proprietăţi diferite. Cu o densitate de 650-700 kg/m³ şi cu granule mici, o răspândire uniformă a ureei este mai dificilă când vine vorba despre o lăţime de lucru mai mare. Testele de răspândire au indicat chiar o distribuţie nearmonizată la o lăţime de lucru de peste 15 metri. NAC 27 N se poate răspândi până la 48 metri datorită greutăţii sale specifice  superioare (950 kg/m³) şi a formei mai mari a granulelor.Concluzie Când vine vorba de siguranţa randamentului şi de eficienţa N, NAC 27 N are avantaje clare comparativ cu ureea. Dacă se aplică uree trebuie luate în considerare următoarele aspecte: • valoarea pH-ului • umezeala/seceta din timpul perioadei vegetative • posibilitatea încorporării în sol • proprietăţile de imprastiere – fără o lăţime de lucru mare

 

 

 

 

Concluzie

 

Când vine vorba de siguranţa randamentului şi de eficienţa N, NAC 27 N are avantaje clare comparativ cu ureea. Dacă se aplică uree trebuie luate în considerare următoarele aspecte: • valoarea pH-ului • umezeala/seceta din timpul perioadei vegetative • posibilitatea încorporării în sol • proprietăţile de imprastiere – fără o lăţime de lucru mare